Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Săliștea de Sus

Cadru geografic

În  NE- ul fortăreţei Transilvania se află o fortăreaţă mai mică: “Ţara Maramureşului” străjuită de munţi şi apărată de păduri, ferită parcă de ochii curioşi ai invadatorilor, brăzdată de pâraie argintii şi ape limpezi. În acest ţinut se află aşezată, pe cât de veche pe atât de nouă, localitatea Săliştea de Sus.

Localitatea Săliştea de Sus este situată în culoarul larg al Văii Izei cu aspect depresionar ce se înscrie ca o zonă joasă a Depresiunii Maramureş, având un relief de dealuri prelungite cu spinările alungite, dominată de măguri ce depăşesc chiar 1000 m altitudine. Localitatea are o altitudine medie de 670 m şi se desfăşoară de o parte şi de alta a Râului Iza şi a afluenţilor mai importanţi Buleasa şi Valea Câmpu Cailor, drumul judeţean 186 ce leagă municipiul Sighetu Marmaţiei de zona Borşa.  Suprafaţa de formă ovoidală este de 64,77 km2 reprezentând 1,06 din suprafaţa judeţului.

Se învecinează la est cu Săcel, în sud cu judeţul Bistriţa-Năsăud, în vest cu oraşul Dragomireşti, în nord-vest cu localitatea Bocicoiel, la nord cu Vişeu de Jos, iar în nord-est cu oraşul Vişeu de Sus.

Faţă de reşedinţa judeţului, Municipiul Baia Mare, localitatea se află la 115 km, legătura făcându-se peste Pasul Gutâi. Faţă de cel de-al doilea oraş ca mărime al judeţului, municipiul Sighetu Marmaţiei, se află la o distanţa de 56 km, legătura fiind asigurată de drumul judeţean 186. Staţia de cale ferată Iza este situată în partea estică a localităţii având acest nume deoarece deserveşte majoritatea comunelor de pe Valea Izei.

Râul Iza străbate localitatea de la S-E la N-V  pe o distanţă de ~6,5 km având ca afluenţi mai importanţi Buleasa, pe partea stângă a râului, unde se află o parte din vatra localităţii numită Buleni, Valea Câmpul Cailor şi Poiana pe dreapta, ce adăpostesc cea mai mare parte din locuinţe.

Relief

Imaginea de ansamblu a reliefului de pe raza localităţii este aceea de relief depresionar alcătuit din fragmente deluroase şi colinare străjuite pe direcţia SE – NV de culoarul râului Iza.

Dealurile - În S şi SV teritoriul localităţii este străjuit de zona dealurilor piemontane ale Ţibleşului (1839m). Aceste culmi relativ domoale depăşesc înălţimea de 1000 m continuând treapta cea mai înaltă a regiunii. Astfel ele sunt bine exprimate în: Ştefăniţa (1152m), Rotunda (1036m), Bâşca (1119m), Merişor (1152m) – aceste dealuri sunt modelate în gresii şi conglomerate eocene dense având un relief cu o energie accentuată a pantelor orientate mai ales către nord, cu excepţia versantului drept al Bulesei orientat spre SV numit Faţa Bulesei.

A doua treaptă a dealurilor, pe partea stângă a Izei, sub forma unor culmi paralele între ele şi perpendiculare pe cursul râului Iza au orientarea S spre N  fiind despărţite de o serie de văi înguste cum ar fi: Valea Rătitişului, Valea Sasului, Valea Stârcului, Buleasa şi Valea Luncii. Aceste dealuri au o altitudine între 700-800 m purtând frecvent numele de Gruiuri fiind omonime cu pâraiele ce le despart, pantele fiind accentuate, cu valori medii de 40-45‰.

Rocile ce domină în aceste dealuri sunt marne şi argile friabile determinând intense alunecări de teren şi fenomene de eroziune de pantă chiar şi în profunzime, dând văilor un aspect de chei.

În partea nordică a localităţii este interfluviul Vişeu – Iza cu altitudini medii de 600-700 m ocupând o suprafaţă destul de mare. Forma versantelor şi orientarea lor este foarte variată. Pe porţiunile de teren unde domină rocile gresii, sâmburi de calcare sau tulpini vulcanice apar forme proeminente în comparaţie cu zona înconjurătoare, astfel Gruiul Rusului (640 m), Osoi (600 m), Prihodişte (665 m), Cetăţeaua (800 m) sau Măgura ( Vârful lui Dan) ce depăşeşte 1000 m.

Terasele sunt intens afectate de fenomene de ravenare putându-se identifica 3 nivele: terasa superioară situată la 40-50 m, terasa medie la 25-30 m şi terasa inferioară 10-12 m. Pe terasele superioare întâlnim acele gruiuri pe care le-am amintit: Gruiu Popii, Gruiu Luncii, Dealul Gâltan sau Rătiţaua. Pe terasa medie avem Gruiu Bucinilor, Gruiu Sasului, iar pe terasa inferioară, pe stânga râului Iza, întâlnim Podul Stârcului, Poduri care sunt doar fragmente de terasă fiind intens fragmentate de pâraie.

Lunca râului are lăţimi foarte diferite ajungând până la 250 m, pe partea stângă fiind mult mai îngustă, localitatea fiind aşezată în mare parte pe luncă.

O notă distinctă sub aspect morfologic, constă în existenţa unor bazinete depresionare de eroziune, mai reduse ca dimensiuni cum ar fi: Bazinetul Bulesei, al Văii Câmpu Cailor, al Văii Poianei.

Flora şi fauna

În zonă există o faună bogată alcătuită în mare parte din animale de talie mijlocie, având însă exemplare şi din animalele de talie mare: lupul, ursul, cerbul sau de talie mică: nevăstuica, dihorul sau vidra. Flora este cea obişnuită în zonele montane, fără exemplare deosebite.

Resurse naturale

Cea mai importantă bogăţie o constituie pădurile de foioase: stejar, tei, carpen, arţar, frasin, fag, plop, alun şi cele de conifere: molid, brad şi pin.

În ultima vreme populaţia locală a reuşit să exploateze cu succes ciupercile. Deasemenea, în viitor, s-ar putea dezvolta şi colectarea plantelor medicinale având în vedere, diversitatea speciilor şi cantităţile în care acestea se găsesc în zonă.

Până acum câţiva ani în localitate s-a exploatat un puţ de petrol, închis în prezent, iar pe Valea Slatinii se află un izvor de apă sărată (denumită local slatină), care se preconizează a fi exploatat în scopuri turistice.

Cultură

În oraşul Săliştea de Sus funcţionează Biblioteca orăşenească “Ion Iuga”, care poartă numele poetului originar din oraşul nostru.

Aceasta are un fond de carte de circa 10 020  de volume şi aproximativ 600  de abonaţi.

Casa de Cultură găzduieşte diferite manifestări culturale, serbări populare şi cenacluri de poezie şi a fost reabilitată tot în anul 2007 din fondurile proprii ale consiliului local prin munca a 20 de sălişteni angajaţi ai Primăriei oraşului Sălistea de Sus printr-un program al Agenţiei de Ocupare a Forţei de Muncă Maramureş. De asemenea Casa de Cultură are constituit un ansamblu de dansuri populare şi tineri interpreţi format din copii Şcolii de arte şi meserii “Mihai Eminescu” din oraşul Săliştea de Sus şi din absolvenţi ai acestei şcoli, elevi la diferite licee din judeţele Maramureş şi Cluj.    

Învăţământ

Prima atestare a şcolii în localitate o avem din 1792, o informare a episcopului Andrei Bacinschi, din care reiese că în comitatul Maramureşului „activau bine” mai multe şcoli, dintre care şi cea din Săliştea de Sus. Ea funcţiona pe lângă Biserica de jos (Bâleni), deci era şcoală confesională. În 1841 sătenii au construit un local de şcoală care e transformat apoi în casă parohială, ulterior revenind şcolii. La începutul secolului XX de abia, a început construcţia unui nou local de şcoală, cel din Prund.Un rol important în evoluţia învăţământului din Maramureş l-a avut Preparandia din Sighet, înfiinţată în 1860. Învăţătorii pregătiţi aici erau şi de pe Valea Izei, şi după terminarea studiilor se întorceau mulţi în localităţile de baştină sau în cele vecine. Într-o statistică cu elevii care au frecventat cursurile Preparandiei între 1862-1869 îi găsim şi pe săliştenii Grigore Iuga, Simion Iuga, Simion Iuga jun., Ion Vlad, Nicolae Vlad şi Vasile Bărcan.

Învăţământul din comună a contribuit la formarea unei pleiade de intelectuali: învăţători, profesori, medici, avocaţi, ce s-au afirmat în viaţa publică a judeţului sau chiar la nivel naţional.

Locuitorii din Săliştea de Sus, ca toţi maramureşenii, aparţin de tipul omului de munte. Este de statură potrivită, bine făcut, sobru în mişcări. Femeile în general sunt mici de statură. De-a lungul timpului prolificitatea a fost destul de mare în comparaţie cu alte zone ale ţării.

În privinţa ocupaţiilor, de-a lungul istoriei, în cadrul economiei localităţii a predominat agricultura, baza fiind creşterea animalelor. Ca şi în restul Maramureşului istoric, agricultura a avut un caracter de subzistenţă.

La nivelul oraşului Săliştea de Sus educaţia se realizează în două sisteme:

• în familie
• în forma organizată cum ar fi gradiniţă, şcoli.

Şcoala de arte şi meserii “Mihai Eminescu” din oraşul Săliştea de Sus asigură educaţia pentru elevii sălişteni în cele 5 localuri de şcoală, cuprinzând grădiniţele, şcoala generală (cu clasele V-VIII) şi clasele IX şi a X, respectiv şcoala de arte şi meserii unde se învaţă, cu precădere, tainele prelucrării lemnului. Cele două localuri de şcoală din centrul oraşului au fost reabilitate şi modernizate în cursul anului 2007, urmând ca într-un viitor cât mai apropiat să fie reabilitată clădirea de la gară, iar în Buleni pe terenul actululul local de şcoală săfie construit unul nou, modern, cu toate utilităţile necesare. Şcoala are un total de 34 săli de clasă şi 2 laboratoare şi o bibliotecă.

Cadre didactice:

• Personal didactic: 44
• Personal didactic în învăţământul preşcolar: 8
• Personal didactic în învăţământul primar şi gimnazial: 34
• Personal didactic în învăţământul de arte şi meserii: 2
• personal auxiliar: 6.

Structura populaţiei şcolare

Total elevi: 409, din care:

• Copii înscrişi in grădiniţe: 160;
• Elevi înscrişi în învăţământul primar: 226
• Elevi înscrişi în învăţământul gimnazial: 234
• Elevi înscrişi în învăţământul de arte şi meserii: 65

Aspecte demografice

Săliştea de Sus are o suprafaţă de 6477 ha şi un număr de 1917 locuinţe ale populaţiei cu o suprafaţă totală locuibilă de 77 870 mp aflate în suprafaţa intravilană a oraşului de 490 ha.

Populaţia totală a oraşului Săliştea de Sus la ultimul recensământ era de 5482 locuitori, iar conform ultimelor date statistice numărul de locuitori la această dată este de 5176.

Descreşterea numărului de locuitori se datorează în principal scăderii natalităţii şi migraţiei populaţiei spre ţările mai bine dezvoltate.

Din totalul populaţiei de 5176 locuitori 2533 sunt femei, iar 2643 sunt bărbaţi.

Numărul mediu de salariaţi este de 233, ceilalţi locuitori apţi de muncă lucrează în agricultură sau în gospodăriile proprii, sunt plecaţi la muncă în străinătate sau în ţară în domeniul construcţiilor unde, de cele mai multe prestează munca fără a avea încheiat un contract de muncă şi fără a beneficia de serviciile de asigurări sociale şi de sănătate.

Asistență socială

Primăria oraşului Săliştea de Sus asigură următoarele servicii sociale:

• În conformitate cu prevederile Legii nr.215/2001 a administraţiei publice locale, republicată în cadrul aparatului de specialitate al primarului funcţionează serviciul de asistenţă socială. Potrivit prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat prin compartimentul de asistenţă socială se asigură familiilor sărace şi persoanelor singure un venit minim garantat, tot aici fiind soluţionate cererile referitoare la alocaţiile de stat, alocaţiile suplimentare, alocaţiile pentru copiii nou născuţi, ajutoarele pentru încălzirea locuinţei  şi ajutoarele de urgenţă.
• Consiliul local al oraşului Săliştea de Sus are încadraţi cu contract individual de muncă asistenţi personali ai persoanelor cu handicap grav, angajaţi ce beneficiază, pe lângă salariu, de asigurări sociale şi de sănătate şi de concediu anual de odihnă plătit. La sfârşitul anului 2007 au fost înregistraţi un număr de 32 de persoane având gradul I de handicap.
• De asemenea se află în plată, după ce au fost analizate de Direcţia Generală de Muncă şi Solidarităţii Sociale Maramureş,  un număr de 566 de alocaţii complementare şi 80 alocaţii de susţinere a familiei monoparentale.
• În ceea ce priveşte autoritatea tutelară ce funcţionează în cadrul aparatului de specialitate al primarului, serviciul se ocupă de protecţia copiilor aflaţi în dificultate având părinţi divorţaţi sau decedaţi, minori aflându-se în plasament familial sau având nevoie de numirea unui curator.
• La ora actuală sunt 6  minori aflaţi în plasament familial, în cea mai mare parte la rude, fapt ce ajută mult la integrarea lor socială beneficiind de îngrijire, creştere şi educaţie în condiţii normale.
• Numărul anchetelor sociale efectuate de către  autoritatea tutelară şi de către compartimentul de asistenţă sociale solicitate pentru obţinerea burselor sociale pentru elevi şi studenţi, în cazurile de divorţ cu minori sau pentru alte necesităţi ale cetăţenilor a fost de  192.

Societatea civilă

Din păcate, nu putem spune că în oraşul Săliştea de Sus este o societate civilă activă care să se implice în dezvoltarea oraşului, neexistând nici un ONG, sau o asociaţie non-profit cu sediul în oraşul Săliştea de Sus.

Stare de sănătate

În Săliştea de Sus există o reţea sanitară constând în două cabinete de medicină de familie incluzând un mini-laborator de analize medicale şi un ecograf, un cabinet stomatologic în care lucrează doi tineri medici stomatologi şi două farmacii.

Ca şi în restul ţării scăderea nivelului de trai, stresul provocat de rata mare a şomajului, insuficienţa fondurilor alocate sectorului sanitar au produs consecinţe nefavorabile pentru starea de sănătate a populaţiei până la a situa România pe ultimele locuri în Europa la indicatorii de sănătate.

O problemă o constituie, însă, tăierea masivă a masei lemnoase din zonă, defrişarea fiind recunoscută ca un element negativ şi cu influenţă hotărâtoare în calitatea aerului respirabil şi în consecinţă asupra stării de sănătate a populaţiei.

Necesitatea stringentă la ora actuală, în privinţa asigurării asistenţei medicale de calitate, o constituie refacerea serviciului de permanenţă deoarece cel mai apropiat spital se află la 35 km. Precizăm că un astfel de serviciu a funcţionat în Săliştea de Sus, însa a fost desfiinţat odată cu trecerea localităţii la rangul de oraş, în anul 2004.

Siguranța și ordinea publică

Voinţa cetăţenilor localităţii de a trece la rangul de oraş a determinat implicit şi schimbarea statutului subunităţii de poliţie care s-a transformat din post de poliţie comunal în poliţie orăşenească .

A fost necesară reorganizarea muncii de poliţie, a statutului de funcţionare, a activităţilor preventive desfăşurate, a modului de lucru cu cetăţenii, a colaborării cu organele administraţiei publice locale şi luarea tuturor măsurilor necesare asigurării unui climat de ordine şi siguranţă publică pe raza localităţii, apărării vieţii şi integrităţii corporale a cetăţenilor, a avutului public şi privat precum şi a celorlalte valori fundamentale ale statului de drept .

Creşterea siguranţei cetăţeanului prin asigurarea şi menţinerea ordinii şi siguranţei publice pe teritoriul localităţii noastre se realizează de către lucrătorii din cadrul compartimentului de siguranţă publică şi patrulare.

Încă de la început a fost considerată ca fiind o prioritate îmbunătăţirea serviciului public de soluţionare a cererilor şi petiţiilor, primirea în audienţă şi consiliere a cetăţenilor şi asigurarea informării publice directe a persoanei şi a transparenţei decizionale .

S-a pus un accent deosebit pe pregătirea continuă profesională, fizică şi psihică a lucrătorilor de poliţie, toţi lucrătorii urmând cursurile unor facultăţi .

S-a reuşit participarea tuturor lucrătorilor din cadrul subunităţii de poliţie la cursuri de iniţiere în domeniul cunoaşterii a cel puţin o limbă străină de circulaţie internaţională, cerinţă a Uniunii Europene ca urmare a integrării ţării noastre. Întrucât calculatorul devine tot mai frecvent utilizat în munca de poliţie s-a dispus participarea tuturor lucrătorilor din cadrul subunităţii la cursuri de iniţiere în domeniul utilizării calculatorului.

Dezvoltarea sistemului relaţional şi de comunicare cu partenerii din cadrul societăţii civile constituie din ce în ce mai mult un criteriu al succesului. Pe plan local se pune un accent deosebit pe dezvoltarea relaţiilor de colaborare cu comunitatea, cât şi a celor inter-instituţionale, creându-se, astfel, premisele necesare manifestării responsabilităţii şi iniţiativei personale, stimulând creativitatea colectivelor la toate nivelele instituţionale .

Există o relaţie de colaborare bună cu instituţiile din localitate, respectiv primăria, consiliul local, şcoala, biserica şi casa de cultură, reuşind demararea unor programe în cadrul acestor instituţii şi cu sprijinul lor în vederea îmbunătăţirii imaginii instituţiei şi venirea în sprijinul acestora pentru rezolvarea unor probleme apărute în relaţiile cu comunitatea.

Periodic se desfăşoară activităţi de prelucrare a unor acte normative în şcoală, şi în comunitate atunci când sunt întruniri ale cetăţenilor pentru dezbaterea unor probleme de interes local şi dezvoltarea parteneriatului social poliţie-comunitate, prin perfecţionarea cooperării între structurile care sunt implicate în procesul de relaţionare cu societatea civilă şi dezvoltarea relaţiilor de parteneriat cu societatea civilă în domeniul relaţiilor publice.

Îmbunătăţirea condiţiilor de muncă în cadrul subunităţii de poliţie prin obţinerea de fonduri necesare construirii unui sediu de poliţie în care să se poată desfăşura activitatea în condiţii optime de muncă, la nivelul  standardelor europene. Există un  proiect în acest sens şi se speră ca în viitorul cel mai apropiat să se demareze lucrările şi să se poată desfăşura activitatea în noul sediul al Poliţiei oraşului Săliştea de Sus, un sediu modern şi la cele mai înalte standarde.

Economia

Potenţialul de afaceri:

• Asociaţii familiale – 62
• Persoane fizice autorizate – 6
• Societăţi cu răspundere limitată – 85

Activităţi economice:

• Agricultura: 60%
• Industrie: 7%
• Comerţ: 8%
• Servicii: 19%
• Turism: 6%

Principalele resurse economice:

• turism
• prelucrarea lemnului
• agricultură
• confecţii

Sectorul agricol

Suprafaţa agricolă – 6 176 Ha, din care:

• arabil – 955 ha
• păşuni – 404 ha
• fâneţe – 2039 ha
• păduri – 2778 ha
• ape
• livezi/pomi.

Pe suprafeţele arabile se cultivă porumb, cereale, cartofi, nutreţuri şi legume.

Creşterea animalelor

În gospodăriile localnicilor există 1604 vite, 1607 porci, 4616 oi, 265 cai şi 6600 păsări.